Piața Diamantului: Mercè Rodoreda

pătrat de diamant

Piața Diamantului -sau Piața Diamantului, după titlul original în catalană — este cel mai faimos roman al icoanei Mercè Rodoreda, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori spanioli de-a lungul secolului trecut. Această lucrare, în special, a fost publicată de editura Edhasa în 1962. De atunci, a avut mai multe ediții, inclusiv una în 2007. De asemenea, a fost transformată în teatru și film.

Aceasta ar putea fi una dintre ficțiunile catalane care a avut cel mai mare impact asupra scriitorilor din generațiile de după Rodoreda, având în vedere citatele care s-au făcut cu privire la aceasta. Gabriel García Márquez, de exemplu, a exprimat că „Piața Diamantului „Este cel mai frumos roman care a apărut în Spania după războiul civil”, deși, pe de altă parte, este o operă uitată de critici.

Sinopsis al Piața Diamantului

Portretul unui război

Romanul continua Povestea Nataliei, o tânără poreclit „Colometa”. Este vorba despre o doamnă care trebuie să adere la normele unei societăți care nu o înțelege, alături de un bărbat cu care nu este fericită și care, în plus, nu colaborează suficient cu cei doi copii ai săi. În același timp, protagonistul este focusul care îndreaptă cititorul către unul dintre cele mai dramatice momente din istorie: Războiul Civil și perioada postbelică.

Spania a fost devastată după revolte a fiecăruia dintre aceste evenimente și toți oamenii care locuiesc în țară trebuie să se transforme pentru a supraviețui. Criza i-a forțat să devină puternici sau, pur și simplu, pentru a-și arăta adevăratele nuanțe. Intriga este plasată în Barcelona, ​​oraș despre care Mercè Rodoreda creează o imagine extrem de sigură.

rebajas

Diamond Square:...

9,45 €

Vezi oferta Vedeți caracteristicile

Consecințele bătăliei

Pentru că nimeni nu este un secret Războiul civil spaniol a lăsat consecințe imposibil de șters. Trebuie doar să treceți în revistă literatura iberică, muzica, teatrul sau cinematograful pentru a vă da seama cât de afectată a fost țara după masacrul, frica, angoasa și depresia ulterioară, atât în ​​cetățeni, cât și în economie și în celelalte margini ale civilizației.

Pe lângă toți soldații care au murit și oamenii care au murit din cauza unui eveniment colateral, a avut loc un exod în masă care a distrus familii întregi, curtari, locuri de munca de vis si speranta unui viitor luminos. Acesta este un subiect care este tratat excelent Piața Diamantului. Romanul povestește despre rezistența spaniolilor, în special a celor care, ca Natalia, erau diferiți.

Adaptați-vă pentru a supraviețui

Ca toate celelalte femei din timpul ei, La Colometa va fi expusă mizeriei, foametei și incertitudinii de a nu putea să le ofere copiilor săi ceva de mâncare, precum și de faptul teribil de a vedea morți și plecați mulți dintre oamenii pe care îi iubește. Pe de altă parte, nu poate face mare lucru în timp ce este atașată de un bărbat egoist care este incapabil să-i ofere fericirea.

Înainte de metamorfoza lui, Natalia obișnuia să acorde toată puterea și importanța soțului ei, și a acceptat fără îndoială convențiile vremii sale, deși este evident că a simțit repudierea pentru tot ceea ce reprezenta starea lui. Totuși, pe tot parcursul romanului, personajul său, convingeri și acțiuni se schimbă pentru a arăta o femeie puternică, care este capabilă să treacă prin cele mai mari nenorociri.

Stilul narativ al lui Mercè Rodoreda

En Piața Diamantului, autoarea prezintă un stil simplu, direct și, într-o oarecare măsură, poetic. Peisajele servesc cu metafore și simboluri pentru a defini cele mai intime sentimente ale protagonistului lor., care are o voce sinceră și naivă, având în vedere natura rolului ei de femeie retrogradată care, din păcate, încetează să se supună unui bărbat pentru a o face în fața unui sistem care nu numai că o asuprește, ci și semenii ei.

Adaptări ale Piața Diamantului

După publicarea sa, Lucrarea a fost editată și tradusă în peste patruzeci de limbi. Ulterior, a fost transformat într-un film de regizorul Francesc Betriu. Filmările s-au dovedit a fi atât de lungi, încât piesele rămase au fost folosite pentru a crea un serial de televiziune cu patru episoade de o oră. Pe de altă parte, romanul a fost adaptat într-o piesă de teatru sub formă de monolog și a fost lansat în 2014.

Despre autor

Mercè Rodoreda i Gurguí s-a născut pe 10 octombrie 1908, în Barcelona, ​​​​Spania. Părinții săi erau doi mari iubitori de literatură, teatru și muzică și Bunicul său, Pere Gurguí, i-a insuflat dragostea pentru limba catalană si florile, teme care au devenit foarte recurente în opera scriitorului. La doar cinci ani, Rodoreda a jucat în prima sa producție de teatru, experiență care a marcat-o pentru totdeauna.

În casa familiei ei a existat un aer boem care a inspirat-o să citească autori clasici catalani, precum Jacinto Verdaguer, Ramon Llull, Joan Maragall, Sagarra și Josep Carner. Cu toate acestea, după moartea iubitului său bunic, unchiul său Juan Gurguí a luat frâiele reședinței și a făcut-o mai ordonată și mai austeră. După, În 1928, el și autorul s-au căsătorit, în ciuda diferenței de vârstă și a relației lor.

După ce a conceput primul ei copil, Rodoreda a început să facă teste literare pentru a scăpa de dependența economică și socială Ce însemna să fii casnică. De atunci, a considerat scrisul ca pe un meșteșug și s-a dedicat creării de piese de teatru, poezie, povestiri și romane. În plus, a lucrat ca jurnalist, profesor, comentator politic, corector și traducător.

Alte cărți de Mercè Rodoreda

Narativ

• Esti o gogoasa sincera? - Sunt o femeie sinceră? (1932);
• Din ceea ce omul nu poate scăpa — Din ceea ce nu se poate scăpa (1934);
• Un dia de la vida d'un home — O zi din viața unui bărbat (1934);
• Crim (1936);
• Aloma (1938);
• Vint-i-dos contes — Douăzeci și două de povești (1958);
• Carrer de les Camèlies — Strada Camelliilor (1966);
• Jardí vora el mar — Grădină lângă mare (1967);
• La meva Cristina și alte povești — Cristina a mea și alte povești (1967);
• Mirall trencat — Oglindă spartă (1974);
• Semblava de seda i altres contes — Părea de mătase și alte povești (1978);
• Tots els contes — Toate poveștile (1979);
• Viatges i flors — Călătorii și flori (1980);
• Cât, cât război... — Cât, cât război... (1980);
• La mort i la Primavera - Moartea și primăvara (1986);
• Isabel i Maria — Isabel și Maria (1991);
• Povești pentru copii (2019).

Teatru

• O zi - O zi (1959);
• The parc de les magnòlies — Parcul de magnolie (1976);
• El torrent de les flors — Torentul de flori (1993);
• Lady Florentina și dragostea ei Homer — Lady Florentina și dragostea ei Homer (1953);
• Manechinul (1979);
• L'hostal de les tres Camèlies — Căminul celor trei Camelie (1973).