Zbor înalt, de John Gillespie Magee Jr. 75 de ani de poezie a aviatorilor.

John Gillespie Magee Jr. Avea nouăsprezece ani când a compus acest poem în august 1941. A murit la scurt timp, în decembrie același an. De 75 de ani Zbor mare a fost, este și probabil va fi favoritul aviatorilor din întreaga lume. Și o mică bijuterie de poezie. Merită să ne amintim.

Rareori euforia și sentimentul de libertate că zborul poate fi exprimat atât de frumos. John Gillespie Magee și-a găsit inspirația într-un zbor de antrenament când mi-a venit în minte expresia „atinge fața lui Dumnezeu”. Zbor mare a ajuns să devină aproape un imn, de fapt, este poezia oficială a RCAF (Royal Canadian Air Force) și a RAF, de când Magee a murit pe pământul britanic. Și a fost recitat, interpretat, inspirat și folosit de multe ori.

Cine a fost John Gillespie Magee?

John Gillespie Magee Jr s-a născut la Shanghai în 1922 din părinți misionari. Tatăl ei, Reverendul John Gillespie Magee, era american, iar mama ei era britanică. S-a întors în Statele Unite în 1939 și a obținut o bursă la Yale, dar în septembrie 1940 s-a înrolat în RCAF și a absolvit pilot.

A fost trimis în Regatul Unit pentru a-și finaliza antrenamentul și ulterior a devenit parte a echipei de luptă RCAF nr. 412., cu sediul în Digby, Anglia. Când a scris poezia, a trimis o copie într-o scrisoare către părinții săi. El le-a spus: «Vă trimit câteva versete pe care le-am scris zilele trecute. Mi-au trecut prin minte 30 de picioare și am terminat-o imediat ce am aterizat.

Magee a murit la doar trei luni mai târziu și la doar trei zile după ce Statele Unite au intrat în război. Când își zbura Spitfire la o altitudine de 400 de picioare, s-a ciocnit în nori cu un alt avion instructor. În ancheta ulterioară, un fermier a declarat că l-a văzut pe pilotul Spitfire luptându-se să se deschidă și să sară din cabină. A reușit, dar fiind atât de aproape de pământ, parașuta nu s-a deschis la timp și Magee a murit instantaneu. Pilotul celuilalt avion a murit, de asemenea.

Magee a fost înmormântat în Cimitirul Sfânta Cruce, din Scopwick (Lincolnshire), Anglia. Da pe mormântul său sunt înscrise primul și ultimul verset din Zbor mare.

Traducere și sunet original

Nu există traduceri care să spună „oficial” în spaniolă, dar aceasta ar putea fi una aproximativă și destul de gratuită pe care mi-am permis să o fac. Desigur, cadența englezei se pierde atunci când este recitată, dar frumusețea textului rămâne. Titlul este cel care suferă cel mai mult de această pierdere. Zbura mare o Cota mare deloc convingător în comparație cu acea sonoră Zbor mare originală.

Oh! M-am desprins de marginile aspre ale Pământului și am dansat pe cer pe aripi de argint râzând.

Am urcat spre Soare și m-am alăturat bucuriei norilor traversați de lumina lui - și am făcut sute de lucruri la care nu ai visat niciodată - M-am întors, am înviat și m-am echilibrat acolo sus, în tăcerea luminoasă.

Zburând prin cer, am urmărit vântul urlător și mi-am propulsat planul anxios prin coridoarele infinite ale aerului ...

Acolo, acolo, pe cerul cel mai înalt și înflăcărat, am ajuns cu ușurință și cu grație pe înălțimile bătute de vânt, unde nu au ajuns niciodată alunele și vulturul.

Și în timp ce simțurile mele se ridicau în tăcere, am trecut de sfințenia înaltă și inviolabilă a spațiului, am întins mâna și am atins fața lui Dumnezeu.

În încheiere, adăugați că succesul postum al lui Magee a fost răsunător. După cum am spus, Această poezie a devenit un imn, o emblemă și aproape o rugăciune pentru piloții din întreaga lume. Mai târziu și pentru astronauți. Michael Collins a luat o copie cu el pe zborul său spațial din misiunea Gemini 10.

A fost o sursă de inspirație și pentru compozițiile muzicale și a fost folosit de multe ori în cinematografe, teatru sau evenimente oficiale. În cinematografie a fost pe buze, de exemplu, de la Orson Welles până la cea a unui tânăr Russell Crowe, care a interpretat cu precizie un pilot din cel de-al doilea război mondial staționat în Canada în drama de război din 1993 intitulată Așteptare tensionată. Da, faimosul general hispanic era un om de rang înalt în zilele sale. În această scenă și în special în vocea și tinerețea sa, acest poem rezonează cu tot sensul și sentimentul pe care i l-a dat un adevărat pilot. Un pilot care a zburat pentru totdeauna prea curând.

Așteptare tensionată (Momentan) de Aaron Kim Johnston, 1993.