Jarama
Jarama este un roman premiat aparținând mișcării neorealiste spaniole. A fost scrisă de gramaticul, lingvistul, eseistul și autorul Rafael Sánchez Ferlosio și a fost publicată pentru prima dată în 1956 la casa editurii Destino. După lansare, a câștigat Premiul Nadal și a devenit o referință în realismul social și cărțile de după război.
Nici o îndoială Rafael Sanchez Ferlosio, un autor din generația celor 50 de ani, a scris o critică voalată a sistemului politic al vremii, în timp ce spune o poveste nedescriptivă care, în același timp, are o mare valoare literară. Pentru critici este o lucrare majoră, pentru cititori, depinde întotdeauna de gustul fiecăruia.
Sinopsis al Jarama
Un complot superficial cu o comoară ascunsă
Jarama Nu dezvoltă o poveste complexă, nici pe departe. Dacă este necesar să vorbim despre fundal, acest roman este foarte scurt, pentru că Aici nu contează ce se spune, ci modul în care este spus.. Practic, intriga se învârte în jurul a unsprezece tineri din Madrid care se pregătesc să petreacă o duminică fierbinte de vară în mediul rural, în fața râului care dă numele cărții.
Protagoniștii coboară să se scalde în apele sale și astfel decimează plictiseala pe care o produce orașul în ele. În același timp, Puteți vedea două lumi opuse, în care clasa rurală și clasa muncitoare se confruntă.. Există două decoruri centrale: Puente Viveros și Venta de Mauricio, iar evenimentele au loc în ele timp de aproximativ șaisprezece ore care se termină cu tragedie.
Care este scopul unui astfel de roman aparent simplist?
În termeni foarte largi, Rafael Sánchez Ferlosio părea să vrea să facă cunoscut și să extindă modul de a vorbi spaniola în anii 50. De fapt, Dialogurile și interacțiunile dintre personaje au fost lăudate de critici de specialitate în mai multe rânduri.. Acest lucru a făcut ca textul să fie inclus în lista celor mai bune 100 de romane în limba spaniolă a secolului XX, conform Lumea.
Una dintre cele mai importante componente ale literaturii este transcendența și Jarama a realizat-o datorită stilul său foarte particular de a nu spune nimic, ci de a arăta totul prin dialoguri. Psihologia personajelor sale este înțeleasă așa cum vorbesc și tocmai acolo se găsește adevărata frumusețe a acestei opere: în felul în care oamenii vorbesc, în expresiile lor foarte individuale.
Un portret al obiceiurilor madrilenilor
Un alt dintre aspectele fundamentale pe care literatura încearcă să le evidențieze este dialectica, bătălia dintre două concepte diametral opuse. Jarama se dezvoltă în această cerinţă şi o duce la un punct critic, deoarece Romanul a vrut să creeze un precedent în ceea ce privește politica vremii sale, modul de viață al unui popor și, desigur, valorile și obiceiurile acestuia.
S-ar putea spune că, Dacă ceea ce îți dorești este să cunoști Spania în anii 50, o perioadă de postrăzboi și inegalități, trebuie să citești Jarama. Pe de altă parte, dacă ceea ce cauți este ficțiune bună, probabil că este mai bine să te lipsești de această carte, care, mai mult decât narațiune, este un joc de prelegeri în spaniolă, o expunere a modului de a crea dialoguri și imagini.
Un roman cu două voci (sau multe)
Jarama Este axat pe construirea evenimentelor pe baza dialogurilor protagoniștilor săi, care sunt mai mulți. Primii sunt cei unsprezece copii care fac baie pe malurile râului, în timp ce vorbesc despre costumele și costumele lor de baie, glumele pe care le fac, furia pe care o poartă, mâncare, printre altele.
În același timp, sunt citite conversații ale adulților. Temele celor din urmă, managerii de vânzări, gravitează în jurul imigrației, muncii, locuințelor, tipurilor de mașini pe care le folosesc și așa mai departe. Experiențele inofensive sunt scuza perfectă pentru Rafael Sánchez Ferlosio pentru a da frâu liber inteligenței sale lingvistice, cu descrieri lirice ale țărilor care sunt, la rândul lor, metafore ale trecerii timpului.
Jarama rupe modelul structural al cărților obișnuite
Generația anilor 50 s-a caracterizat prin inovarea și mutarea literaturii către fundații care permiteau mai mult joc cu cuvintele, cu mai puține rădăcini în rigiditatea garcilasismului. Tocmai din acest motiv, poeţii iar scriitorii din acea perioadă erau cunoscuți și pentru crearea unor lucrări care se refereau la război, perioada postbelică, inegalitatea socială, gândirea oamenilor de rând și precaritatea muncitorilor.
Deși Rafael Sánchez Ferlosio abordează aceste teme într-un mod foarte subtil, el se concentrează mai mult pe un fel de provocare de lectură distractivă. Aici, plăcerea se regăsește în condeiul autorului, în modul lui de a folosi cuvintele și evidențiază vocabularul tradițional și vorbirea populară, care, pentru critici, continuă să fie partea cea mai indispensabilă a romanului.
Despre autor, Rafael Sánchez Ferlosio
Rafael Sanchez Ferlosio s-a născut la 4 decembrie 1927, la Roma, Italia. Fiul scriitorului Rafael Sánchez Mazas, a crescut între paragrafe, ceea ce l-a îndemnat studiază Filologie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din Madrid, în care și-a obținut și doctoratul. În timpul vieții sale a aparținut Cercului Lingvistic din Madrid împreună cu alți autori, precum Agustín García Calvo și Carlos Piera.
În mod similar, A fost fondator și colaborator al Revista spaniolă în compania primei sale soții, Martín Gaite, pe lângă Ignacio Aldecoa, Jesús Fernández Santos și Alfonso Sastre. Toți acești scriitori au fost copii ai neorealismului italian, pe care i-au prezentat în lucrările lor singuri și împreună. În afară de Jarama y Alfanhui, Rafael Sánchez Ferlosio este cel mai bine cunoscut pentru eseurile sale.
Alte texte de Rafael Sánchez Ferlosio
Telenovele
- Industriile și aventurile lui Alfanhuí(1951);
- Mărturia lui Yarfoz(1986).
povestiri
- „Dinți, praf de pușcă, februarie” (1961);
- „Și inima este caldă” (1961);
- „Oaspetele de zăpadă” (1982);
- „Scutul lui Jotham” (1983);
- „Gecoul. Povești și fragmente (2005).
eseuri
- Săptămânile grădinii, 2 vol (1974);
- Atâta timp cât zeii nu se schimbă, nimic nu s-a schimbat (1986);
- Campo de Marte 1. Armata Naţională (1986);
- Omilia șoarecelui (1986);
- Eseuri și articole, 2 vol (1992);
- Vor veni și mai mulți ani răi și ne vor face mai orbi (1993);
- Acei greșit și blestemat pe Yndias (1994);
- suflet și rușine (2000);
- Fiica războiului și mama țării (2002);
- Non-olet (2003);
- glose castiliane și alte eseuri (2005);
- Despre război (2007);
- Dumnezeu și pistol. note de polemologie (2008);
- Guapo și izotopii lui (2009);
- Caracter și destin. Eseuri și articole selectate (2011);
- a unor animale (2019);
- Dialoguri cu Ferlosio (2019);
- Adevarul tarii (2020);
- Interludiu taurin (2022);
- Măgari în trening (2023).