Avete mai intesu parlà di versi alessandrini ? Ancu s'ellu ùn anu più l'impattu ch'elli avianu in u so tempu, ci sò sempre quelli chì si ricordanu. Ma chì sò? Cumu sò fatti ?
Sè vo site interessatu à sapè tuttu di i versi alessandrini, micca solu u so cuncettu, ma a so origine, a storia di questi in Spagna, è parechji esempi, avete tutte l'infurmazioni sottu.
Index
Chì sò i versi alessandrini
Accuminciamu per chjarificà ciò chì sò i versi alessandrini. Hè circa versi chì sò usati in puesia è sò carattarizati da avè 12 sillabi. Quessi sò spartuti in dui hemistiches di 6 sillabi ognunu, siparati da una pausa metrica chjamata caesura.
L'origine di i versi alessandrini
L'origine di i versi alessandrini hè abbastanza antica. U primu à aduprà era u pueta grecu Alessandru d'Efesu., in u III seculu aC Da tandu hè stata aduprata in diverse lingue è tempi.
Lisandru d'Efesu campava in a cità di Efesu, nantu à a costa punente di Turchia. A verità hè Ùn si sà assai di a so vita, ma ci sò qualchi opere puetiche attribuite à ellu, cum'è "U duttore", un puema epicu chì narra e sfruttamenti di u duttore Asclepius.
Sti versi si sparghjenu assai prestu in Grecia è Roma, aduprallu parechji di i pueti di u tempu. Esempii cum'è Virgilio o Orazio eranu trà quelli chì l'anu più utilizatu. È à pocu à pocu hè ghjuntu à a puesia occidentale.
A storia di i versi in Spagna
In Spagna, Versu alessandrin cuminciaru à esse usatu da u Rinascimentu. Unu di i primi era Garcilaso de la Vega, autore di a "Prima Egloga" è "Secunna Egloga", frà altre opere.
In l'età d'oru, Versu alessandrin addivintò unu di i tipi di versi più usati, induve numerosi pueti di l'epica, cum'è Lope de Vega, Juan Ruiz de Alarcón o Francisco de Quevedo, sò riferenti di sti versi, da a lirica à l'epica o à u versi liberu.
In fatti, era in l'età d'oru quandu era di grande impurtanza in Spagna è diventò unu di i tipi di versi più utilizati.
Esempii di versi alessandrini
Comu sapemu chì qualchì volta capisce a teoria ùn hè micca faciule, Avemu cumpilatu qualchi versi alessandrini chì pudete vede quì sottu.
"U sole nasce à l'est, tramonta à punente"
"A luna piena brilla in u celu di notte"
"U ventu soffia forte, e foglie cascanu in terra"
"U mare hè un grande misteru, u so fondu hè scuru è prufondu"
"L'acelli cantanu à l'alba, annunziendu u ghjornu novu"
"I raghji di u sole sò riflessi in l'acqua cristallina"
"U vaghjimu vene cù i so culori, oru è rossu"
"I fiori di primavera salutanu u sole cù i so petali"
"L'aria fresca di u paese mi riempie i pulmoni"
"U fiumu si stende trà e muntagne, u so currente hè forte"
"A brisa marina mi accarezza in faccia, u so aroma hè dolce"
"I grilli cantanu di notte, a so musica hè armoniosa"
"U cantu di u rossignol si sente in a furesta"
"L'arburi agitanu e so foglie in u ventu"
"L'aroma di u caffè appena fattu si sparghje in a casa"
"I misgi dormenu à u sole, e so fusa sò tranquilli"
"L'odore di a piova appena caduta riempia l'aria"
"I raghji di u sole filtranu attraversu i nuvuli"
"U ventu soffia forte, facendu onde a bandiera"
"L'acelli volanu in u celu, u so volu hè liberu"
O notte, mamma di i sogni, a notte più bella di l'annu ! (Jorge Manrique)
"Cun sguardu unicu, un suspiru unicu, site megliu per mè (Garcilaso de la Vega)
"I corbi cù i so gridi ridenu di a mo furtuna (Lope de Vega)
"L'amore più bellu, u desideriu più nobile, u sentimentu più puru (Miguel de Unamuno)
"E ancu se u mondu sanu si vendica di mè viciously (Juan Ramón Jiménez)
"Perchè l'amore hè più forte chè a morte, a gelosia più forte chè a tomba (Cantu di i Canti)
O dolce casa, volta di vita, cunsulazione di u core ! (Francisco de Quevedo)
"Chì hè a vita? Una frenesia. Chì ghjè a vita ? Un'illusione (Pedro Calderón de la Barca)
"U mo core batte, a mo ànima hè in focu" (William Shakespeare)
O morte, dolce morte, fine di i mo dulori ! (John Donne)
A principessa hè trista... chì averà a principessa ?
I suspiri scappanu da a so bocca di fragola,
chì hà persu a risa, chì hà persu a culore.
A principessa hè pallida in a so sedia d'oru,
a tastiera di a so chjave voce hè muta;
è in un vetru, sminticatu, un fiore sveni.
Ruben Dario. sonatina
"O cari amici miei! Tu, chì site a mo cunsulazione (Juan Ruiz de Alarcón)
"Tu, chì sì u sole chì illumina u mo ghjornu, l'aria chì respiro (Sor Juana Inés de la Cruz)
O voi, chì sì u spiritu di a mo vita, l'amore chì m'inspira ! (Gustavo Adolfo Becquer)
O voi, chì sì u desideriu di u mo core, a luce di i mo ochji ! (Fernando Pessoa)
O dolce casa, volta di vita, cunsulazione di u core ! (Francisco de Quevedo)
O voi, chì sì u sole chì illumina u mo ghjornu, l'aria ch'aghju respiru ! (Sor Juana Ines De La Cruz)
O voi, chì sì u spiritu di a mo vita, l'amore chì m'inspira ! (Gustavo Adolfo Becquer)
"O cari amici miei! Tu, chì site a mo cunsulazione (Juan Ruiz de Alarcón)
O voi, chì sì u desideriu di u mo core, a luce di i mo ochji ! (Fernando Pessoa)
O dolce casa, volta di vita, cunsulazione di u core ! (Francisco de Quevedo)
Culombe di i vaddi mi prestate a vostra nanna;
prestatemi, fonti chiare, u vostru gentile rumore,
Prestatemi, belle foreste, u vostru felice murmuriu,
è cantà per voi a gloria di u Signore.
Zorrilla
U so versu hè dolce è seriu ; fila squassata
di pioppi d'inguernu induve nunda brilla ;
linee cum'è solchi in campi marroni,
è luntanu, i monti turchini di Castiglia.
Antonio Machado
Ùn aghju mai in seculi ottenutu cusì deliziosu,
senza ombra cusì calda [senza] odore cusì gustoso;
Aghju scaricatu i mo vestiti per esse più viziosu,
mettemi à l'ombra di un bellu arbre.
Gonzalo de Berceo
Avete dubbitu nantu à i versi alessandrini ? Dumandateci è avemu da pruvà à aiutà vi.
Sianu the first to comment