U Bibliotecariu Auschwitz

U Bibliotecariu Auschwitz (2012) hè un rumanzu storicu di u scrittore è ghjurnalistu spagnolu Antonio González Iturbe. Racconta u fattu fattu da Dita Adlerova, chì, quandu avia appena 14 anni, hè diventata un'eroina culturale à mezu à u campu di cuncentrazione d'Auschwitz, in Polonia.

Sta zitella hà offertu libri à i zitelli di u bloccu 31 è hà creatu - à a direzzione di u capu di quellu settore, Fredy Hirsch - un spaziu clandestinu per l'insignamentu. Dunque, representa una storia cummuvente nantu à a resistenza umana per superà l'orrore di u nazismu. Micca di surpresa, stu titulu hè statu traduttu in 31 lingue è hà vintu diversi premii naziunali è internaziunali.

About el autor

Antonio González Iturbe hè natu in Saragozza, in Spagna, in u 1967. Passò a so zitellina è a so ghjuventù in Barcellona, ​​induve studia Scienze di l'infurmazione. Prima di graduassi in u 1991, Hà travagliatu in parechji mistieri: da panatteru à cullaburatore ghjurnalisticu à a televisione lucale per sustene si è finisce i so studii.

Dopu à a so graduazione, hà servitu cum'è redattore è capimachja di riviste è publicazioni relative à a sfera literaria è artistica. Hà ancu realizatu un travagliu di diffusione culturale in supplementi quotidiani cum'è La Vanguardia. Oghje, hè direttore di a rivista Bussula di libruin più d'esse maestru à l'Università di Barcellona è à l'Università Autonoma di Madrid.

Carriera literaria

Quattru rumanzi, dui saggi è diciassette libri per i zitelli (divisi in duie serie) sò u bagagliu literariu di Antonio González Iturbe. Hè un viaghju cuminciatu cù Straight Twisted (2004), u so primu rumanzu, cù quale, hà ottenutu qualchì ricunniscenza. Ancu, senza dubbitu, u so travagliu u più cunnisciutu è cù i migliori numeri edituriali hè statu U Bibliotecariu Auschwitz.

Riassuntu di U Bibliotecariu Auschwitz

In u campu di cuncentrazione è sterminiu di Auschwitz, un Ghjudeu Tedescu chjamatu Fredy Hirsch, hè numinatu per incaricassi di a caserna 31, induve ci sò zitelli. Malgradu a pruibizione espressa di i nazisti, Hirsch sempre avia u desideriu di creà una scola clandestina. Ovviamente, ùn era micca un compitu simplice, postu chì i testi di studii, religione o pulitica eranu cumpletamente pruibiti.

Più tardi, a piccula Dita Adlerova hè ghjunta in u campu di cuncentrazione, chì, à 14 anni, hà accettatu d'aiutà cum'è bibliuteca.. D'altra parte, a vita d'ogni ghjornu in quellu orribile recintu serà inevitabilmente una tragedia. Mentre a trama avanza, storie terribili è tristi sò cuntate. Ma ci era ancu spaziu per l'amore (per esempiu, trà un suldatu nazista è una ghjovana donna ebraica).

U librariu

Dita principia u so travagliu cum'è bibliuteca per un annu. Durante quellu tempu tene nascoste (à volte in u so vestitu) i soli ottu libri quì, trà i quali ci sò autori cum'è HG Wells o Freud. Cusì, Adlerova supera l'orrore attraversu un impegnu à a libertà. Possibbilmente, a ghjovana bibliuteca ùn sapia micca se a facia fora da Auschwitz in vita.

Ancu cusì, a ghjovana prutagunista travaglia per prutege a piccula biblioteca senza pensà assai à sè stessu. Più tardi, hè statu annunziatu u so trasferimentu in Bergen-Belsen - u listessu induve hè mortu di tifu Anne franca- in Germania. Più tardi, A morte di Hirsch accade è Dita scontra l'infame Dr.Mengele (famosu per a sperimentazione cù i Ghjudei). Infine, hè stata liberata versu a fine di a guerra.

Impurtanza di u travagliu

Mentre hè passatu assai tempu da a caduta di i nazisti in u 1945, è u mondu hà cambiatu assai da tandu, sta tragedia umana ferma. Vale à dì, la Shoah, una spressione chì significa "catastrofa", Non solu simbolizza un numeru incredibile di morti, ma l'esaltazione di u male umanu. Per questa ragione, a literatura in generale hà ricreatu ciò chì hè accadutu per cunservà a memoria.

In fattu, quandu si piglia una storia accaduta in i campi di cuncentrazione, U Bibliotecariu Auschwitz manda un missaghju à a sucetà: «arricurdatevi». Dunque, u so autore dichjara a validità di stu numeru chì riprisenta un dulore vivu ancu per l'Europa è l'Occidente in generale.

Omagiu à e vittime è i libri

In quantu à u significatu chì hè statu datu à stu rumanzu, u so caratteru testimuniale hè soprattuttu stimatu. In u listessu modu, hè statu ricunnisciutu in a so narrazione realista nantu à ciò chì hè accadutu in i campi di cuncentrazione nazisti. In listessu tempu, stu libru hè un omagiu à e vittime è una rivista di a forza di quelli chì anu patitu da u nazismu.

Inoltre, appare un elementu estremamente inspiratore - Sia per u scrittore, cum'è per i lettori—: A putenza di i libri. Questu hè duvutu, in parte, à l'amore dichjaratu da Iturbe per e biblioteche, postu chì cusì hà scupertu a storia di Dita Kraus (u nome maritatu di u prutagunista).

Analisi di U Bibliotecariu di Auschwitz

U rumanzu storicu

A narrativa grezza è dettagliata incorpora alcuni passaggi fittiziali, ma tutta a storia hè cumpletamente basata nantu à eventi veri.. In questu testu, a prutagunista cunquista u lettore cù u so curaghju è riesce à sopravvive. Attualmente, Dita vive in Israele, a vedova di u scrittore Otto Kraus (cun ​​quale era sposata per 54 anni).

D 'altra banda, a fizzione prisente in u rumanzu hè ridutta à cumbinazioni timpurali o di caratteri, ma nisun segmentu ùn hè micca bugiatu o esageratu. In realtà, quasi tutti i nomi, e date, i lochi è e referenze sò fiduciali. Quest'ultima hè stata cunfirmata da Dita Kraus stessa in una intervista quandu hà sappiutu di a valutazione di u best-seller chì li hà datu Amazon.

I temi di u rumanzu

In un rumanzu storicu nantu à a Siconda Guerra Mundiale (o nantu à qualsiasi guerra longa), u tema di a tragedia umana hè spessu à u centru di a trama. Ma questu ùn hè micca u casu U Bibliotecariu Auschwitz. Piuttostu u focu si mette nantu à u palcuscenicu induve e manifestazioni di curagiu purtate da i persunagi discritti si sò svolte.

U tema di u male umanu hè trasversale, ma i temi chì Iturbe vole esaltà è cumunicà sò diversi. Tuttavia, Di fronte à tanta crudeltà è morte, ùn si pò trascende chè cù una vuluntà lodabile. In questu cuntestu, Fredy Hirsch hè a personificazione di u curaghju mentre Dita simbulizeghja l'impegnu; tramindui raprisentanu speranza.

Speranza è vuluntà

U Bibliotecariu Auschwitz hè una oda à e virtù è e qualità umane capaci di emergere in u peghju scenariu. Perchè, à dì a verità, ùn ci hè mai fine felice in una guerra. Quelli tipi di chjusi anu solu una piazza in i film di Hollywood; a vita vera hè qualcosa d'altru.

Dopu un cunflittu di tale impurtanza, fermanu solu i sopravviventi, i spiazzati, e ruvine è u dulore. In ogni casu, i testimoni seranu sempre in gradu di prevene e generazioni à vene per impedisce chì e vittime è l'evenimenti caschinu in l'oblit ... Hè u megliu modu per fà onore à i caduti.


U cuntenutu di l'articulu aderisce à i nostri principii di etica edituriale. Per signalà un errore cliccate quì.

Sianu the first to comment

Lasciate u vostru cummentariu

U vostru indirizzu email ùn esse publicatu. campi, nicissarii sò marcati cù *

*

*

  1. Responsabile di i dati: Miguel Ángel Gatón
  2. Scopu di i dati: Cuntrolla SPAM, gestione di cumenti.
  3. Legitimazione: U vostru accunsentu
  4. Cumunicazione di i dati: I dati ùn seranu micca cumunicati à terzi, eccettu per obbligazione legale.
  5. Archiviazione di dati: Base di dati ospitata da Occentus Networks (UE)
  6. Diritti: In ogni mumentu pudete limità, recuperà è cancellà e vostre informazioni.