Fotografia : Alan Pitronello. prufilu Facebook
Alan Pitronello hè natu in Viña del Mar, Cile, in u 1986, hà origini italiane è hà campatu in Argentina, Belgio, Italia, Svizzera è Spagna. hà studiatu a storia è a geografia à l'Università di Valencia, induve si specializza in Storia Moderna. Hè statu attribuitu u VIII Premiu di Roman Storicu di Úbeda da a seconda spidizioni è hà ancu fattu parte di a so ghjuria. In questu intervista Ci parla di u sicondu titulu ch’ellu publica, venti di cunquista. Ti ringraziu assai per u tempu è a gentilezza chì avete dedicatu à mè.
Alan Pitronello — Entrevista
- LITERATURA ATTUALE : U vostru novu rumanzu hè intitulatu venti di cunquista. Chì ci dici à propositu è da induve hè nata l'idea?
Alan Pitronello : Questu hè u mo secondu rumanzu dopu a seconda spidizioni, cù quale aghju avutu l'onore di ottene u VIII Premiu di Nuvellu Storicu Úbeda. Venti di cunquista a traccia di u prucessu di cunquista cuntinueghja. L'idea nasce da a mo passione per u XVImu seculu è u mo interessu à cuntà l'eredità ispanica in America per mezu di un rumanzu di viaghju è d'avventura.. Sò natu in Cile, a mo famiglia vene da immigrati taliani è spagnoli è spartemu radiche mestise. A storia di a cunquista, dura è sanguinosa, è qualchì volta ancu crudele, appartene à tutti noi.
- AL: Pudete turnà à quellu primu libru chì avete lettu? È a prima storia chì avete scrittu?
AP: Da zitellu mi ricordu di leghje Treasure Island, de Stevenson è certi rumanzi pirati adattati da Salgari. Ùn era micca assai di fumetti o di fumetti. U gustu di leghje hè vinutu dopu, in l'adulescenza, cù ghjochi di rolu, rumanzi di fantasia è cose.
À a prima cosa ch'e aghju scrittu, era à l'iniziativa di a mo mamma. m'hà dumandatu di scrive un ghjurnale, per ch'e mi ricurdassi di e cose chì mi sò accadute à a scola. L'aghju sempre.
- AL: Un capimachja? Pudete sceglie più di una è trà tutte l'epiche.
AP: Stefan Zweig. Per mè hè u maestru di a narrazione, di sapè cuntà onestamente è simplicemente a cumplessità di l’essere è di l’esistenza umana. Aghju sempre vultatu à ellu per amparà cumu discrìvi i sentimenti. Consideratu U mondu di ieri un deve leghje. Aghju ancu una lista di autori latinoamericani cum'è Cortazar, Garcia Marquez o Bolanu, frà altri.
- AL: Chì caratteru in un libru ti averia piaciutu di cunnosce è di creà?
AP: Mi vulia scuntrà u magu Hopscotch, u rumanzu di Julio Cortazar. Spontanea, pazza, fumatrice, un pocu innocente, metafisica. Mi avissi vulutu vede a so siluette traversà u Pont des Arts. Da l'altru, un caratteru chì mi piace è chì avissi vulutu creà hè u capitanu Jack Aubrey, da i rumanzi di Patrick O'Brian. Mi avissi avutu assai piacè.
- AL: Qualcosa abitudine o abitudine particulare quandu si tratta di scrive o di leghje?
PA: Per scrive bisognu Musica ambientale è una tazza di caffè. sobre Réunion Partu di casa à unu cafeteria, à un parcu. Di solitu ùn leghje è scrive in u stessu locu.
- AL: È u vostru locu è tempu preferitu per fà?
AP: Mi piace à scrive A prima matina, à a mo tavola di solitu.
- AL: Ci sò altri generi chì ti piacenu?
AP: U rumanzu cuntempuraneu, u rumanzu neru, u realisimu magicu. Mi piace ancu u prova.
- AL: Chì leghje avà? È scrivendu?
AP: Aghju lettu poeta cilenu, da Alejandro Zambra, mentre preparu un novu rumanzu storicu. Scrivu ancu un altru rumanzu più cuntempuraneu.
- AL: Cumu pensate chì sia a scena di publicazione è chì hà decisu di pruvà à publicà?
AP: U paisaghju di publicazione hè sempre statu cumplicatu, sia per l'autori sia per i lettori è i librari. U voluminu di novità hè cusì chì i grandi opere chì ùn anu micca ricevutu l'attenzione chì meritanu sò spessu ignorati. Aghju cridutu in a mo storia è aghju fattu tutti i mo sforzi per pruvà à pulirla è finisce. Essendu un novu autore, m'anu cunsigliatu di mandà lu à un premiu per ch'ellu sia valutatu da una ghjuria. Aghju avutu a furtuna di vince è chì u mo rumanzu hè statu publicatu da Ediciones Pàmies.
Aghju sempre incuraghjenu quelli chì scrivenu è ùn anu micca publicatu ancu, cuntinueghjanu à crede in e so storie è ùn rinunzià micca. Se una storia hè bona è ben scritta, prima o poi un editore chì crede in questu.
- AL: U mumentu di crisa chì campemu hè difficiule per voi o puderete tene qualcosa di pusitivu per e storie future?
AP: Ebbè, i media ci mostranu una realità incompleta. Malgradu l'avvenimenti terribili chì sò accaduti, cum'è a guerra in Ucraina, vecu una maiuranza di a sucietà più cuscente di i prublemi, più cohesive è supportive, vulendu cambià e cose. Forse sò ottimista, ma Aghju assai speranza in l'essere umanu è in a so capacità di superà grandi sfide.
Un cummentariu, lasciate u vostru
Alan, sò cuntentu di sapè chì esisti è à u generu literariu à quale ti dedichi. Vogliu leghje u vostru rumanzu è scopre s'ellu hè vendutu in Bogotà.